Educaţie şi cultură

Educaţie şi cultură

„În Maieru am trăit cele mai frumoase şi mai fericite zile ale vieţii mele.” Liviu Rebreanu

 

ȘCOALA DIN MAIERU

Scurt istoric

Primele două mănăstiri din Ținutul Năsăudului au fost înființate în localitatea Maieru și în apropierea Năsăudului. Documentele vremii spun că ele funcționau în secolul al XVI-lea, fiindcă „cinstitul birău al Bistriții” raporta la finele secolului că acestea erau „adevărate centre de învățătură valahă schismatică”.1 Întâiul document, demn de luat în seamă, care pomenește de existența unei școli românești pe lângă această mănăstire, este cel indicat de Emil Boșca-Mălin; este vorba de un „Minei” (carte bisericească în care sunt indicate, pe luni și zile, slujbele religioase) „găsit la biserica veche din satul Maieru” în care se spune: „aiastă carte au fost folosită și la mănăstire aici pentru învățarea diecilor într-ale slovei, - scris-am eu popa Lazăr din Maieru, leat 1683”.2 Un alt document din 1738 pomenește numele învățătorului „Maftei Stârciu din Maieru”, care a plecat în Bucovina (Botoșana), împreună cu „Maftei a popii din Ilva Mare” și alți măiereni; un alt măierean, care a trecut în Bucovina, este Vasile dascălu, amintit într-un document datând din 1740. Cert este că în anul 1740 în Valea Rodnei erau „14 diaconi învățători valahi care se ocupau cu instruirea pruncilor”.3 În anul 1741 satul avea școală cu doi învățători: Roman Ureke și Nicita Diacu, iar în conscripția din 1750 se spune că servea un „ludi-magistru”; clădirea școlii era din lemn și se pare că a fost plasată pe „Șesul de sub Drogomana”; în 1761 sunt pomenite numele ale altor doi dascăli: Gavrilă și Gherasim.4 În anul 1766, la trei ani după înființarea Regimentului II de graniță năsăudean, în Năsăud, Maieru și Monor, apoi, în 1786, în Prundu-Bârgăului și Zagra, unde înainte funcționaseră școli, (recrutați și din comunele din jur) s-au deschis așa-zisele „școli triviale” în limba română, cu trei materii: cetitul, scrisul și socotitul.5 Aceste școli se susțineau din fondul de provente al regimentului. Scopul principal era de a pregăti tineri pentru cadrele subofițerilor, pentru funcțiile de primari și alți funcționari comunali; învățătorii erau: ofițeri, subofițeri sau preoții satelor; elevii dădeau examene de două ori în fiecare an. Într-un act emis de episcopul Rednic în anul 1766 este scris că era dascăl un anume „popa Cosma din Maramureș (Marmația)”, care a stat aici până în 1769, iar în 1804 este amintit ca dascăl în Maieru „tânărul subofițer Nicolae Istrate”, foarte respectat de consătenii săi, care a slujit aici timp de 12 ani. În anul 1816, Școala trivială din Maieru s-a mutat la Sângeorz-Băi, unde a ființat până în 1890, când a fost desființată de guvernul maghiar. Nicolae Istrate a rămas în Maieru și a slujit ca diac în biserică, iar într-o perioadă a fost și primar al acestei comune. A murit în 9 ianuarie 1848, fiind înmormântat în cimitirul Bisericii din Deal. În anul 1826, în toate comunele grănicerești s-au înființat școli „poporale”, care se vor numi, mai apoi, „naționale”. În ele vor preda, în limba română, absolvenți ai Școlii Normale din Năsăud.

Elevii aveau ca materii: religia, cetirea, scrierea și computul (matematica); din 1828 s-a introdus și „instrucțiunea militară”, câte o jumătate de oră în fiecare zi, după orele de studii. La sugestia directorului Școlii Normale, dar și a vicarului Ion Marian, din anul 1835, s-au introdus și: pomicultura, legumicultura și apicultura. În timpul războiului civil din 1848/49, îl găsim ca dascăl pe Ștefan Utalea. După N. Istrate, a urmat ca dascăl Toader Pop, care a slujit timp de 24 de ani, până în 1863. Au urmat: Mihai Domide, originar din localitatea Șanț (acesta a predat doar un an), apoi fiul lui Toader Pop, Vasile Pop, care va fi înlocuit cu Bela Kemeny, care funcționat până în 1870. În anul 1871 va fi numit ca învățător Ioan Cosma; acesta va sluji până în 1873, când va fi înlocuit cu Vasile Chițan. Peste doi ani, în 1875, în locul său va fi numit absolventul de liceu, măiereanul Dumitru Boșca, una dintre cele mai luminoase minți ale învățământului din această comună, care se va pensiona în 1908. Menționăm că școlile naționale, numite mai târziu confesionale au funcționat până în 1877 cu un singur învățător, iar după aceea, până în 1888, cu doi învățători, apoi cu trei până în 1902, după care au fost 4. Menționăm că în anul 1877, autoritățile ungare au înființat în Maieru o școală comunală, care, în 1910, a fost transformată în școală de stat, prin aceasta urmărindu-se maghiarizarea populației românești. Iată cum ne-a prezentat regretatul profesor Ovidiu Barna succedarea învățătorilor la școlile din Maieru:

„I. La școala națională – confesională – română:

  1. Perioada celor 2 învățători (1877-1888)
  1. Dumitru Boșca-senior (1875-1908; 2. Iacob Hogea (1877-1879); teologul Vasile Pop (1879-1881); Vasile Tofan (1881-1906).
  1. Perioada celor 3 învățători (1888-1902)
  1. Dumitru Boșca-senior; 2. Vasile Tofan; 3. Alexandru Jarda (1888-1908).
  1. Perioada celor 4 învățători (1902)
  1. Dumitru Boșca-senior (1908); Al Mureșan (1908-1913); Silvestru Ureche (1913-1914); 2. Alexandru Jarda (1908); Dorin Pop (1906); E. Dărăban (1913); C. Partene (1910-1920); acest învățător a fost în anul de grație 1918 șeful gărzii naționale; 3. Vasile Tofan (1906); Dumitru Boșca-Junior (1905-1920).

II. Școala comunală – de stat – ungurească:

  1. Perioada unui învățător (1877-1910)
  1. Vasile Rebreanu (1877-1898); Justin Pop (1898-1900); Petre Rogneanu (1900-1901); Silviu Coruțiu (1901-1919).
  1. Perioada celor 2 învățători (1910-1919)
  1. Silviu Coruțiu; 2. Gheorghe Todoran (1910-1911).”1

Școala din Anieș a fost înființată după 1900. Inițial a fost școală ungurească, iar dascălii și întreținerea ei erau plătiți pe cheltuiala societății de exploatare a lemnului. În anul 1935, aici predau soții Sima.

La momentul actual, Școala din Maieru funcționează ca Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” (din octombrie 2012), oferind educație pentru aproape 1200 de elevi și având 97 de angajați. An de an, instituția s-a dezvoltat, ajungând să școlarizeze elevi pe toate nivelurile de învățământ(grădinițe, primar, gimnaziu, profesional, liceal și postliceal). Începând cu anul 2017, prin strădania și colaborarea dintre Primărie, Parohia Ortodoxa și Școală, la Maieru s-a deschis și o grădinița cu program prelungit.

 

PERFORMANŢA-ŢINTĂ PE TERMEN LUNG

Pentru cine crede că şcoala din mediul rural a rămas doar un loc al nostalgiilor în lumina piezişă a unui soare ce apune, aici e locul unde se va vindeca de această prejudecată. La Maieru veţi cunoaşte o şcoală care are o viziune complexă, coerentă şi competentă asupra educaţiei, o şcoală care a găsit soluţii pentru învăţământul din mediul rural. Aici fiecare elev poate avea satisfacţii, se simte util, este pregătit pentru a-şi găsi locul în societate. Flexibilitatea, interesul pentru problemele elevului, văzut în contextul şcoală-familie-societate ne determină să înţelegem rolul dascălului de săpător în adâncuri şi totodată de bijutier fin al potenţialului elevilor.

Olimpicii noştri sunt de mult mai multe feluri decât olimpiadele născocite şi promovate de minister. Sunt olimpici premiaţi sau calificaţi la faza naţională la română: Berende Aura, Bîrta Simona, economie, discipline tehnice, sport, sunt olimpici ai bunului simţ şi ai muncii gospodăreşti, sunt olimpici care de la o vîrstă fragedă îşi întreţin familiile. Aici performanţele sunt ţinte pe termen lung.

Gimnaziul măierean este o pepinieră pentru colegiile şi liceele din judeţ şi din ţară. Elevii de aici sunt educaţi în spiritul competenţei şi al performanţei, pregătiţi de a depăşi limitele, de a aduce prinosul inteligenţei şi muncii lor, înapoi în cuibul visurilor, în lăcaşul-matrice, peste arcul de timp pe care naşterea şi veşnicia îl creează în vieţile noastre.

MecanicaÎnfiinţat în urmă cu 11 ani, în septembrie 2000, liceul de zi avea o singură clasă pe nivel, filieră tehnologică, profil servicii. După 4 ani se constituie câte două clase pe nivel, profil servicii, specializarea tehnician în activităţi economice.În prezent liceul tehnologic şcolarizează patru clase paralele cu profiluri diverse: servicii, mecanică, turism şi alimentaţie. Drumul printre celelalte licee de profil din judeţ a fost destul de anevoios, elevii cu potenţial deosebit fiind atraşi de liceele cu renume ale Bistriţei.

Totuşi, încet şi sigur, elevii noştri au reuşit să spună ceva în “economie” ocupând câte un loc de premianţi, începând cu anul 2009 Partene Dorina, locul III ,în 2010 Bolfă Ancuţa Victoriţa locul III şi momentul cel mai important, 2011, Ureche Lenuţa Cristina, Locul I la Olimpiada disciplinelor tehnologice - faza judeţeană, specializarea: Tehnician în activităţi economice, calificându-se la faza naţională.

Elevii Grupului Şcolar ”Liviu Rebreanu” Maieru efectuează stagii de pregătire practică la agenţii economici din zonă, unde dobândesc cunoştinţe şi abilităţi practice.

Colaborarea cu agenţii economici de pe Valea Someşului durează de mai bine de 10 ani, mulţi din elevii care au făcut practică la aceştia, la terminarea şcolii au fost angajaţi. Dintre agenţii economici cu care avem protocoale de colaborare, care dispun de ateliere dotate la standarde europene amintim: S.C. ”MIS Grup” SRL Anieş, S.C. ”Frasinul” SRL Maieru, S.C. ”VIP Forest” Şanţ, S.C. ”Relux on duty” Sângeorz- Băi.

 

ARMONIA UNUI COR CONSTĂ ÎN ŞLEFUIREA FIECĂREI VOCI ÎN PARTE

GRĂDINIŢA

Carnaval EcoAm considerat că educaţia pentru sănătate este drumul cel mai scurt prin care noţiunile ajung la copil prin reguli şi norme, motiv pentru care am desfaşurat proiectul educaţional ,, Minte sănătoasă, în corp sanatos’’.Pentru copil este foarte important să înţeleagă de mic faptul că sănătatea nu înseamnă absenţa bolii, ci un mod de viaţă echilibrat, un mod de comportare şi existenţă igienică. Aceste deprinderi formate încă din familie sunt completate în grădiniţă şi mai târziu în şcoală.

În cadrul acestui proiect, am derulat activităţi diverse sub deviza:,,Apă, aer, soare = Sănătate”. Proiectul s-a desfăşurat sub forma unei acţiuni comune preşcolari-şcolari, care a constat în confecţionarea de afişe, pliante de către preşcolari, iar şcolarii au creat poezii, compuneri cu un conţinut educativ adecvat temei..Nu am uitat de sănătatea mediului, de aceea din materiale reciclabile am construit machete ale primăverii. Zâna primăverii a fost încântată să ne întâlnim la un carnaval cu dinţii şi mânuţele bine spălate.

Evenimentul care ne-a oferit o mare satisfacţie, atât nouă cât şi preşcolarilor a fost evaluarea finală care s-a realizat sub forma unei serbări la care au participat şi părinţii. Copiii au prezentat ,, Cărticica noastră”, un pliant care reprezintă toate regulile şi deprinderile igienico-sanitare sub forma unui program zilnic pe care trebuie să-l respectăm acasă şi la şcoală.

 

CICLUL PRIMAR

Magia cuvintelor ne povesteşte despre un Curcubeu ascuns în Lada de zestre.”

Tradiţie, inspiraţie, artă, meşteşug, cântec, joc, culoare, cuvânt, suflet – toate acestea se regăsesc în activităţile extracurriculare propuse de învăţătoarele noastre. Chiar dacă timpul lor liber se subţiază , creşte timpul de calitate pe care îl oferă elevilor. Aceste activităţi completează educaţia celor mici, valorificându-le talentul. La aceste cercuri”îmbulzeala” este mare, învăţătoarele fiind acaparate de entuziasmul plin de... seriozitate al celor mici.

La cercul de folclor „ Lada de Zestre” vom găsi împăturite cu grijă obiceiuri măierene străvechi, costumeSimpozion Folclor populare cu miros de busuioc, glasul duios al fetelor şi chiotele vesele ale flăcăilor. Horele lor se învârt pe scenele ţării. Nu putem trece cu vederea succesul obţinut de copii la „ Festivalul prieteniei”, Iaşi , „ La porţile dorului”, Bistriţa, Festivalul colindelor de la Arcalia .

Cercul de pictură “Curcubeul” a fost iniţiat din anul 2001 în colaborare cu Şcoala ,,Jeanne D’Arc”, N/E, Franţa. Pedagogia inimii îşi propune o înnoire a şcolii, prin crearea în jurul copilului a unei ambianţe de armonie care este climatul adecvat dezvoltării omului. Culorile ne bucură, captăm magia naturii cu vârful fin al pensulei, cu inimioarele tinere conectate la sufletul universului. Activităţile plastice le desfăşurăm în locaţii diferite în funcţie de temă şi tehnicile alese (sală de clasă, atelierul unui artist plastic, muzeu, sală de proiecţii CDI, în natură).

Paradoxal, în aceste vremuri agitate, în care „timpul nu mai are răbdare cu noi”, elevii găsesc încă, în interiorul lor, dorinţa de a citi. Am construit împreună palatul micului cititor. Noi descifrăm vraja cuvintelor şi deţinem formule fermecate pentru a aduce lumea poveştilor în sala noastră de clasă. Suntem prinţi şi prinţese care salvăm lumea prin puterea cuvintelor.Aceste impulsuri sunt încurajate la Cercul de creaţie şi lectură ,, Magia cuvintelor”. Toate activităţile desfăşurate în cadrul acestui cerc vin în întâmpinarea orizontului de aşteptare al copiilor. Dintre acestea amintim: alcătuirea jurnalului de lectură, povestiri, chestionare, serbarea primăverii, carnavalul copiilor.

 

ŞCOALA-HOBBY

TeatruAtelier de scriere creativă, micul matematician, cerc de arte plastice, cor, activităţi sportive, teatru, dans sunt doar câteva din modalităţile de a ne invita elevii la un altfel de orar, post-şcolar. Aici profesorul de matematică devine regizor, cel de biologie scriitor, profesoarele de limbi străine cântă şi dansează. Dacă profesorul de geografie pune de o drumeţie se poate întâlni prin Anieş cu un învăţător, scatiul-şef.

Din jurnalul de călătorie al unui geograf , din condica unui “ornitolog ”,din traducerile “unor” francofon, din calculele... literare ale unui matematician .

Coborâm Vărăriştea cu pădurea ei de mesteacăn care a împânzit locul şi ajungem într-o tarniţă numită Prislop. Observăm nenumărate terasamente, numite popular “moine”, care pentru generaţia tânără nu însemnă mai nimic, doar un loc neted de joacă. Surprinşi, elevii află că acest loc în urmă cu 50-60 de ani era plin cu grâne. Rămânem o oră în acest loc plăcut şi admirăm cum apune soarele peste Măgura Porcului. O zi frumoasă de toamnă se încheie şi trebuie să plecăm fiindcă se lasă seara. Coborâm Prislopul urmând Calea Muncelului...

Marţi cu excursie ornito-naturalistă. Reguli stricte: curăţenie, linişte, ecologie, bună dispoziţie! Scatiii s-au odihnit pe garduri! În timp ce ierburile ne gâdilau subţirel gleznele, pe deasupra au străfulgerat, Excursieîn ţiuit ascuţit, trei drepnele melba! Un şoim de rândunele pişcat de câţiva lăstuni, ca un meteor după mesteceni pică. E cald toropitor şi ninge cu puf de plop şi păpădie. Seara cântă greierii, coropişniţele, codroşii, brotăceii bombina, ce nebunie! “

Astăzi, francofonia reprezintă , pe de o parte,ansamblul de de ţări sau instanţe oficiale care au în comun utilizarea limbii franceze în muncă sau relaţiile dintre ele; pe de altă parte,aceasta mişcare mondială se referă la toti cei care utilizează limba franceză- partial sau in totalitate, în viaţa lor cotidiană sau în comunicare.Zilele francofoniei la Maieru- şansa de spectacole, de la 15.00 încolo. Totul în franceză, teatru, cântece, dans, vestimentaţie. Invităm francofoni vestiţi din Anieş şi din Sângeorz. Vor călători la întâlnirea cu renumita civilizaţie franceză pusă la spectacol de măiereni cu maşina galbenă a şcolii gazdă, cunoscută sub numele de Clopoţelul. Bon voyaje !

În afara faptului că, iată-mă scriitor – scenarist – regizor, pentru mine a fost o ocazie de a-mi cunoaşte elevii şi din altă perspectivă, nu doar d.p.d.v. matematic, eu fiind dascăl de mate, punct de vedere care, de altfel, nu-i avantajează poate la fel de mult ca acela de „artişti”.

Sincer, am avut emoţii până în momentul în care am început să le citesc „prima mea piesă de teatru” (cum în glumă o numesc), dacă nu cumva le va părea o prostie (tinerii din zilele noastre parcă au uneori un alt criteriu al valorilor). Am răsuflat uşurată când, în timp ce eu lecturam piesa, au izbucnit în hohote de râs, semn că au priceput şi gustat piesa. Erau atât de încântaţi... Emoţiile mele au continuat: Vor putea ei să-şi înveţe rolurile destul de lungi? Vor reuşi ei a da viaţă personajelor aşa cum le-am creat?

Una peste alta, mi-a plăcut şi mie, le-a plăcut şi lor, au fost foarte apreciaţi de colegii lor din alte clase, şi mai ales au fost apreciaţi de colegii mei, dascălii lor. În final, merită amintit faptul că au primit premiul I la secţiunea Teatru, din partea juriului de la Balul bobocilor şi erau foarte mândri de diplomele şi de premiul câştigat.”

 

Dintre elevii ce-au trecut, poleiţi cu aur

În 19 iunie 1977se năştea Maria, cel de-al doilea născut al soţilor Cioncan. Şcoala măiereană şi prima înlnire cu performanţa sportivă într-o grupă de schi fond au fost pentru Maria primele cărămizi în construcţia celui mai tragic destin al unui reprezentant de frunte al sportului românesc. Bronzul medaliei olimpice, alături de ochii ei albaştri şi înlăcrimaţi pe podiumul olimpic au impresionat în 2004 tot mapamondul. Era, de fapt, răsplata de aur a  muncii tăcute şi asidue a unui sportiv de excepţie.

Memorialul CioncanMemorialul Maria Cioncan aflat anul acesta la a III-a  ediţie îşi propune să-i păsteze memoria şi să-i transmită spiritul dedicat, învingător şi onest prin  angajarea unui cât mai mare număr de tineri în practicarea probelor atletice prin exemplul unei mari atlete care a vorbit cu demnitate despre greutăţile materiale, sport, ambiţie, bariere sau onestitate în sport. Ea este exdemplul viu că opincile sunt fermecate şi dacă ştii cum să le porţi, te poţi transforma în regină stadioanelor, a viselor împlinite prin muncă şi perseverenţă până la jertfă.
Sutele de copii participanţi, implicarea majorităţii instituţiilor judeţene de profil, a  Academiei Olimpice, a Federaţiei Române de Atletism, alături de conducerea şcolii şi Primariei locale, dar  ,nu în ultimul rând, şi a unui grup de adevăraţi profesionişti ai sportului.La toate acestea se adaugă prezenţa şi sprijinul emoţionant oferit cu generozitate, an de an, de către domnul profesor Beregszaszi Ştefan, antrenorul şi părintele de suflet al Mariei.

 

Nu întotdeauna este nevoie de dascăli pentru a câştiga premii pentru şcoală!

Black Bandits‘’Black Bandits’’ a luat fiinţă acum aproximativ 2 ani când doi băieţi din cadrul şcolii au hotărât să caute persoane care ar vrea să se înscrie în această trupă. Şi…s-au înscris cinci persoane. După câteva luni de antrenamente şi încercări multe, am participat la “Cupa liceelor” la street-dance, la cea de-a patra ediţie. Nu am câştigat nimic şi niciunul dintre noi nu mai voia sa participe vreodată la vreun concurs. După vacanţa de vară am uitat de eşec şi am hotărât să ne luăm revanşa. Ne-am antrenat singuri două luni de zile.În fiecare seara de la ora 5 până la 8 şi am câştigat premiul special oferit de“Observator” cu Sala Polivalentă arhiplină în urale şi aplauze.

Din partea primarului Vasile Borş care ne-a invitat la Curăţenia de primăvară , ca de obicei, am obţinut Premiul Consiliului local, “câteva” miliarde vechi pentru plata energiei, apei, agentului termic, a reparaţiilor curente din şcoală şi de la sala de sport, a deplasărilor cu olimpiadele, concursurile şi o modestă promisiune pentru o nouă grădiniţă, a patra!, pentru piticii măiereni.

 

Numărul de elevi şi personal didactic

 


2002
Copii înscrişi în grădinţe 356
Elevi în învăţământul primar şi gimnazial 913
Elevi în învăţământul gimnazial 187
Elevi in învăţământul professional 321
Personal didactic în învăţământul prescolar 17
Personal didactic in învăţământ primar si gimnazial 57
Personal didactic in învăţământul liceal 5
Personal didactic on învăţământul profesional 24

 

Personalul didactic este în foarte mare parte calificat, iar infrastructura şcolară este suficientă pentru a suporta numărul mare al efectivului de elevi. Şcoala este dotată cu grupuri sanitare salubre, laboratoare, calculatoare.